vineri, 14 ianuarie 2011

BROASTELE


Broastele si rudele lor apropiate, broastele raioase sunt amfibieni - un grup de vertebrate care isi petrec o parte din viata pe uscat si o parte in apa. Exista aproape 3500 de specii, majoritatea fiind broaste.
Din punct de vedere biologic, diferenta dintre broaste si broaste raioase este foarte mica. Broastele au pielea mai neteda, picioarele posterioare lungi pentru sarit si labe cu membrane bine dezvoltate pentru a le propulsa in timpul inotului.  
Broastele raioase au corpul mai rotunjit, uscat, adesea cu negi, picioare posterioare scurte, pentru tarat si topait. Membranele de pe labele posterioare ale broastelor raioase sunt slab dezvoltate deoarece petrec foarte putin timp in apa. Broastele si broastele raioase apartin grupului de amfibieni numite anure (amfibieni fara coada), care au aparut in urma cu aproximativ 150 de milioane de ani.
Forma corpului
Broastele au sange rece. Deoarece temperatura corpului este aceiasi cu a aerului din jurul lor, ele sunr reci si lipicioase la atingere. Capul lor este de obicei lat si turtit, si au gura foarte larga. Broastele au de obicei patru degete la labele anterioare si cinci degete la labele posterioare. Degetele sunt unite printr-o membrana de piele. La unele specii acvatice, degetele labelor posterioare se termina in gheare ascutite, folosite la sfasierea prazii. Majoritatea speciilor sunt nocturne.
Locomotia
Picioarele posterioare lungi si musculoase ale broastelor le permit sa sara distant. Unica specie de broaste care latra si musca asemeni cainilor traieste in Brazilia. Exista si o specie de broasca veninoasa, care traieste in Columbia, in regiunea de coasta. Pielea ei secreta o otrava de 30 de ori mai puternica decat curara. O cantitate echivalenta cu a suta milioana parte dintr-un gram este suficienta pentru a ucide un om. Deci simpla atingere a pielii acestei broaste produce moartea. Cele mai mici broaste (Hyla ocularis), traiesc numai in unele tinuturi sudice ale S.U.A si nu depasesc 15 mm lungime.


BROASCA DE LAC
Broasca de lac traieste in lacuri, mlastini, balti si pe marginea apelor. Ea face parte din grupa amfibienilor, adica a animalelor care duc o viata dubla,in apa si pe uscat.
Culoarea corpului este variabila, ea adaptandu-se la culoarea mediului. In general, partea dorsala este verde-maslinie, cu dunga deschisa si cu pete inchise de-a lungul coloanei vertebrale, abdomenul este alburiu, cu sau fara pete. Corpul este acoperit cu o piele subtire, puternic vascularizata, umeda si alunecoasa.
Capul mare se prinde direct de trunchi. Ochii proemineti au 3 pleoape: cea inferioara este mai mare si mai mobila decat cea superioara, iar a treia membrana are rol protector.
In spatele ochilor se gaesc urechile, ca niste membrane circulare. Narile sunt situate in varful botului (ele se pot inchide cu niste capacele).Gura larga are pe maxilarul superior dinti marunti iar limba fixata cu partea anterioara, partea posterioara bifurcata la vârf fiind libera. Membrele anterioare sunt mai scurte si se termina cu 4 degete libere. Membrele posterioare sunt mai lungi si se termina cu 5 degete unite cu o membrana. Când vede o insecta în zbor, broasca face un salt,deschide gura si proiecteaza în afara, prin rasturnare, partea libera a limbii. Pentru ca nu are cavitatea toracica, broasca înghite aerul. Broasca se înmulteste prin oua. În luna mai, femela elimina în apa ovule, iar masculul spermatozoizi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu